Cum funcționează emoțiile la bărbați? Cum îi sprijinim pe bărbați să vorbească mai ușor despre ce simt, despre vulnerabilități, despre când se simt nesiguri? Vezi video-ul despre subiect pe canalul meu de Youtube de dezvoltare personală.
Frica de a fi perceput ca un bărbat slab este printre principalele bariere care îi împiedică pe bărbați să comunice sincer despre emoțiile lor și să se apropie în relații.
Dacă mai adăugăm la asta și faptul că multe femei consideră bărbații vulnerabili neatractivi și plictisitori – parcă nu e atât de greu să ne dăm seama de ce le este dificil să își exprime emoțiile.
În articolul de astăzi povestesc despre câteva lucruri pe care le-am învățat în timp și pe care, dacă le evităm, îi putem ajuta pe bărbați să se deschidă mai ușor. Sunt greșeli pe care le-am făcut și eu, pe care le mai fac uneori, când tensiunea e mare și emoțiile sunt greu de suportat.
Dacă sunteți în căutare de multe detalii pe marginea subiectului, mergeți la video-ul de pe Youtube sau treceți direct la transcriptul video-ului de mai jos.
De ce emoțiile la bărbați sunt diferite de ale femeilor
Sunt sigură că multe din lucrurile din acest articol vă sunt deja cunoscute, poate par chiar banale, însă cred că e bine să ni le reamintim unii altora, din când în când. Ca să ne asigurăm că nu le uităm.
În general, bărbații au dificultăți în a comunica ce simt și asta se leagă foarte mult de stilul lor de atașament despre care am vorbit în acest articol. Există multă presiune cu privire la câtă vulnerabilitate este ok pentru un bărbat să arate.
Frica de a fi perceput ca slab este printre cele mai importante 5 frici ale unui barbat si motivul principal pentru care bărbații aleg să fie parteneri pasivi și să nu manifeste vulnerabilitate.
La toate astea se adaugă și o serie de lucruri pe care noi, ca femei, (nu) le facem într-o relație și care îi împiedică pe bărbați să se deschidă, să vorbească mai ușor despre emoțiile lor.
Întotdeauna pornesc de la premisa că prima dată e bine să schimbi ceva la tine înainte să încerci să schimbi ceva la partenerul tău. Schimbarea noastră este în controlul nostru. Schimbarea partenerului nostru – nu.
Așa că hai să trecem direct la cele șapte greșeli pe care le-am făcut și încă le mai fac și care, de multe ori, au îngreunat comunicarea emoțiilor în relație.
Insistăm prea mult și vrem ca lucrurile să fie clarificate aici, acum
Insistența este ceva ce funcționează la femei; la bărbați nu funcționează. Când devii insistentă și agasantă, asta îi îndepărtează pe bărbațil, îi distanțează, îi face să se închidă.
Bărbații se gândesc de multe ori că, odată ce au spus ceva, sunt legați de asta pe vecie.
Soluția: Poate pare contraintuitiv, tot ce trebuie să faci este să te distanțezi o idee. Atenție – nu să te îmbufnezi. Ci să lași puțin spațiu, loc să respire, să se gândească. E o vorbă în engleză care spune: reflect on it. Lasă-i să reflecteze, să rumege informația.
Reacționăm exagerat când nu auzim ce ne dorim și creăm un spațiu nesigur în care bărbatul nu se poate manifesta
Există acest dublu standard al nostru, al femeilor. Pe de o parte le cerem bărbaților să fie deschiși și să comunice. Pe de altă parte când spun ceva ce nu ne place să auzim, reacționăm exagerat, ne îmbufnăm, suntem super sensibile.
Soluția: Ca cineva să se poată deschide, e nevoie de sprijin, de un spațiu sigur, e nevoie să fim receptive. Și pentru asta e nevoie să fie loc de greșeală. Nu e suficient să spunem asta, ci e necesar să o și facem atunci când partenerul spune ceva ce nu este pe placul tău.
Emoțiile la bărbați nu se împacă bine cu vina
De multe ori noi, ca femei, vrem doar să aducem în discuție un subiect, să discutăm, să lămurim. Felul în care o spunem însă… sună ca și cum ne învinovățim partenerii.
- Așa faci tu ÎNTOTDEAUNA
- NICIODATĂ nu mă asculți
- NU ÎȚI PĂSĂ
- Nu te gândești NICIODATĂ
Vă sună cunoscut? Mie da! 😀
Soluția: Să lucrăm la felul în care comunicăm și cum formulăm. Ajută să explicăm ce simțim, cum NE simțim NOI, nu cum NE-A făcut partenerul să ne simțim.
Ne așteptăm ca soțul/iubitul să ne ghicească emoțiile și gândurile
Nu știu despre voi, dar eu sigur am transmis mesaje subliminale pe care mă așteptam să le înțeleagă soțul. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că nici extratereștrii nu le-ar fi putut descifra. E important să comunicăm clar ce simțim clar. Nu să arătăm, nu să reacționăm în funcție de ce simțim.
Soluția: La mine a fost simplu. Am început să spun lucrurile cu subiect și predicat. Am încetat să mă joc de-a ghicește ce am și arată-mi că mă cunoști. Vă spun, e în zadar. E greu și pentru noi, e greu și pentru ei.
Ne așteptăm ca deschiderea emoțională să se întâmple peste noapte
Nu se întâmplă. Fiecare persoană are ritmul ei și are nevoie de mai mult sau mai puțin timp ca să se deschidă. Nu poți să devii super comunicativ peste noapte. E nevoie de răbdare și de susținere. De asemenea, avem tendința să le propunem procesul care funcționează la noi. Uitând faptul că bărbații fac lucrurile diferit.
Soluția: Și bărbații au nevoie de sprijin, de susținere. E important să facem echipă, să corectăm și să îmbunătățim împreună. Să nu se simtă judecați și nici presați.
Minimizăm importanța progresului
Eu obișnuiam să fac asta, încă o mai fac uneori. Ca să vă dau un exemplu:
Dacă partenerul vine la tine și îți spune că te iubește sau vorbește frumos, nu te apuci și zici: Dar ce te-a apucat? sau Ce sensibil ești azi! sau Vai de mine, dar cum de spui TU asta?
Pe bune… Deja le este greu să spună sau să comunice, dacă pare că e un efort care nu merită și se simt luați la mișto, cine ar mai face-o?
Soluția: Apreciază fiecare progres, încurajează-l și arată că te face să te simți bine. Exprimă bucuria.
Nu este sarcina bărbatului să ne facă fericite
Punem atât de multă presiune pe ei să ne facă fericite încât asta reduce foarte mult capacitatea bărbaților de a se preocupa să se mai și deschidă. Ei au o singură sarcină: să ne facă fericite. Și cum îi știm foarte consecvenți, toată presiunea asta îi face să se închidă în mod incredibil.
Soluția: Cumva cred că ajută să le reamintim că noi ne putem preocupa de fericirea noastră singure, că suntem capabile să ne construim singure propria fericire. În felul ăsta știu și că și ei se pot preocupa de propria lor călătorie și propria lor fericire.
Cam asta voiam să vă povestesc. Dacă aveți chef de vorbă pe marginea subiectului, vă aștept în secțiunea de comentarii.
Ne recitim curând. Până atunci, nu uitați că nimic nu trebuie. 🙂